Zilnic, în întreaga lume, activităţile social-economice sunt perturbate de efectele tragice ale unor fenomene naturale sau provocate de om. Pentru a se reduce efectele dezastrelor, toate instituţiile, salariaţii şi populaţia neîncadrată în muncă au obligaţia, prin lege să participe la activităţile de pregătire pentru însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare protecţiei şi să participe efectiv la acţiuni de intervenţie. De pregătirea resursei umane, cea mai importantă resursă din cadrul oricărei organizaţii depinde eficacitatea şi eficienţa celorlalte resurse materiale, financiare, tehnologice, informaţionale.

Sistemul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă

Educaţia reprezintă activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului. Ipostaze ale educaţiei:

• formală – se realizează în cadru instituţionalizat;
• nonformală – se derulează prin intermediul unor activităţi specifice, opţionale sau facultative, realizate de specialişti: concursuri, seminarii, mese rotunde, mass-media, reviste şi broşuri de specialitate;
• informală – informaţiile neintenţionate, eterogene, cu care este confruntat individul în practica de toate zilele, care nu sunt selectate, organizate şi prelucrate: mass-media, întâlniri şi discuţii cu diferite ocazii.

PREGĂTIREA FORMALĂ
Se realizează :

În instituţii de învăţământ pentru formare

• generale:
  • unităţi şcolare:
  • instituţii de învăţământ postliceal şi universitar;
  • prin integrarea cunoştinţelor de specialitate în cadrul disciplinelor şi materiilor de învăţământ;
  • prin activităţi extraşcolare.
• specializate:
  • Institutul Naţional de Administraţie;
  • Academia de Poliţie – Facultatea de Pompieri şi Protecţie Civilă;
  • Şcoala de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă.
• În cadrul programelor de pregătire, pe diferite niveluri ierarhice:
  • pregătirea organizată în unităţi şi servicii profesioniste a personalului propriu;
  • pregătirea organizată de celelalte instituţii pentru personalul propriu, din responsabilitate sau pe care îl coordonează.
• În instituţii de pregătire continuă:
  • N.P.M.S.U. Ciolpani;
  • N.S.I.P.C. Bucureşti;
  • Centrele zonale de pregătire de protecţie civilă Bacău, Cluj-Napoca şi Craiova.

Pregătirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă:  categorii de personal care trebuie sa participe la programul de pregatire.

• personalul de conducere din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă: preşedinţi, vicepreşedinţi şi membri ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi personal cu funcţii de decizie de la municipiul Bucureşti, sectoarele acestuia, judeţe, municipii, oraşe şi comune;
• personalul comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative şi celulelor de urgenţă, a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
• salariaţii şi populaţia neîncadrată;
• elevii şi studenţii.

Planificarea şi desfăşurarea pregătirii se realizează la nivel:

a) judeţean;

b) municipiul Bucureşti;

c) local;

d) instituţii publice şi operatori economici;

e) unităţi şi instituţii de învăţământ.

a) Planificarea şi desfăşurarea pregătirii la nivel judeţean

• Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă
• Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean
  • o convocare de pregătire anual, cu:
    • conducătorii operatorilor economici şi ai instituţiilor publice clasificate din punct de vedere al riscurilor, din responsabilitatea nemijlocită;
    • şefii centrelor operative cu activitatea temporară de la municipii şi oraşe/inspectorii de specialitate;
    • şefii serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
  • un instructaj de pregătire anual, cu:
    • preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă de la localităţi;
    • şefii centrelor operative cu activitate temporară de la comune/ inspectori de specialitate.
  • un instructaj de pregătire lunar, cu:
    • şefii centrelor operative cu activitate temporară de la municipii şi oraşe/inspectori de specialitate;
    • personalul de specialitate de la serviciile publice deconcentrate de la nivel judeţean din subordinea ministerelor, instituţiilor publice centrale, regiilor autonome şi companiilor naţionale;
    • personalul de specialitate din cadrul operatorilor economici, clasificaţi din punct de vedere al riscurilor;
  • o instruire anuală, cu directorii de unităţi şcolare şi personalul didactic desemnat să execute pregătirea.

b) Planificarea şi desfăşurarea pregătirii la nivelul municipiului Bucureşti

• Comitetele pentru situaţii de urgenţă ale mun. Bucureşti şi sectoarelor acestuia:
  • un instructaj semestrial, cu membrii comitetelor pt. situaţii de urgenţă şi consultanţii, condus de preşedinţii comitetelor, cu ocazia şedinţelor ordinare;
  • un antrenament de specialitate anual, cu personalul centrelor operative pentru situaţii de urgenţă de la sectoare, condus de şefii centrelor operative;
• Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al municipiului Bucureşti
  • O convocare de pregătire anual, cu:
    • Conducătorii operatorilor economici şi instituţiilor publice clasificate din punct de vedere al riscului;
    • Şefii serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
  • Un instructaj de pregătire anual, cu:
    • Preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă de la sectoare;
    • Şefii centrelor operative cu activitate temporară de la sectoare.
  • Un instructaj de pregătire lunar, cu:
    • Personalul de specialitate de la serviciile publice deconcentrate la nivel mun. Bucureşti, din subordinea ministerelor, instituţiilor publice centrale, regiile autonome şi companiilor naţionale;
    • Personalul de specialitate din cadrul operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al riscurilor.
  • O instruire anuală, cu directorii de unităţi şcolare şi personalul didactic desemnat să execute pregătirea.

e) Planificarea şi desfăşurarea pregătirii la nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ

• Pregătirea elevilor şi studenţilor
  • în procesul instructiv educativ, în orele de dirigenţie, educaţie civică, de consiliere şi în cadrul disciplinelor predate, funcţie de specificul acestora;
  • în programele de activităţi extraşcolare;
  • printr-un antrenament semestrial (se execută antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire, prim-ajutor etc.);

Planificarea prin aplicaţii, exerciţii şi concursuri de specialitate

• APLICAŢII
  • cu ministerul, grupul de judeţe, judeţul, mun. Bucureşti, municipiul, sectorul mun. Bucureşti şi oraşul – o dată la 5 ani;
• EXERCIŢII
  • de alarmare publică, cu municipiul, oraşul şi comuna;
  • în aval de baraje hidrotehnice, din care unul în cadrul aplicaţiei cu grupul de judeţe, judeţul şi ministerul;
  • cu deţinătorii de surse potenţiale de risc nuclear, chimic şi biologic;
  • cu staţiile de control a radioactivităţii mediului înconjurător, laboratoarele de igiena radiaţiilor şi echipele de control nuclear;
  • de intervenţie în caz de accidente sau poluare cu substanţe periculoase, în funcţie de tipurile de risc;
  • de alarmare a serviciilor de urgenţă de la:
    • deţinătorii de surse potenţiale de risc major – trimestrial;
    • dalţi operatori economici sursă de risc – anual.
• CONCURSURI
  • cu elevii – cu tematică de protecţie civilă şi de prevenire şi stingere a incendiilor, alternativ;
  • cu personalul din serviciile publice/private pentru situaţii de urgenţă – anual.

_________________________________________________________________________

Prezentul articol este scris pentru informare de catre SPS POMPIERI, firma consultanta SSM si consultanta PSI cu experinta de peste 15 ani in domeniu.